ÎNFIORÁRE, înfiorări, s. f. Faptul de a (se) înfiora; frică, spaimă; neliniște, tulburare, emoție. [Pr.: -fi-o-] – V. înfiora. Vezi definitia »

ELOXÁRE, eloxări, s. f. Procedeu electrochimic de obținere a unui strat de oxid pe suprafața pieselor de aluminiu în vederea protecției împotriva coroziunii. – După fr. éloxage. Vezi definitia »

EGUTÁRE s.f. Desecare a cărbunilor și a minereurilor; egutaj. [După fr. égouttage, égouttement]. Vezi definitia »

PROFUNDÁRE s. f. (tehn.) ambutisare a unui obiect în formă de cupă, cu adâncime mare în raport cu diametrul. (< it. profondare) Vezi definitia »

BISÁRE, bisări, s. f. Faptul de a bisa. – V. bisa. Vezi definitia »