SEMIÓTIC, -Ă, semiotici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1. Semiologie (2). 2. Ramură a logicii simbolice (matematice) care se ocupă cu studiul general al semnelor. II. Adj. Referitor la semiotică (I), de semiotică. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. sémiotique. Vezi definitia »

gagíc (fam.) s. m., pl. gagíci Vezi definitia »

sălíc, sălíce și sălícuri, s.n. (reg.) 1. sticlă de lampă sau de felinar de mână. 2. țoi de rachiu. 3. măsură de capacitate care variază între un sfert și o jumătate de litru. Vezi definitia »

ANEMOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la anemometrie. [< fr. anémométrique]. Vezi definitia »

FÁTIC, -Ă adj. referitor la caracterul pur exterior al limbajului, de a întreține convorbirea personajelor în procesul de comunicare, fără a transmite ceva. (< engl. fatic) Vezi definitia »