MANÚBRIU s. n. 1. tub la meduze unde se află orificiul buco-anal. 2. structură anatomică în formă de mâner. ♦ ~ sternal = os lat, articulat cu sternul. 3. celulă cilindrică din interiorul anteridiei la unele plante inferioare. (< fr., lat. manubrium) Vezi definitia »

roiu! interj. (vulg.) fugi!, pleacă! Vezi definitia »

ANTERÍU, anterie, s. n. Haină lungă purtată de preoții ortodocși; sutană. ♦ Haină lungă pe care o purtau în trecut boierii români. ♦ Haină lungă purtată în trecut de lăutari. [Var.: anteréu s. n.] – Din tc. anteri. Vezi definitia »

DISPRÓSIU s. n. Element chimic din grupul lantanidelor. – Din fr. dysprosium. Vezi definitia »

a avea o cădere de calciu expr. (adol.) a ejacula Vezi definitia »