COAPTÁȚIE s.f. 1. Stare de interacțiune specifică a organelor unui corp viu. 2. Punerea la locul lor a fragmentelor de oase fracturate sau a oaselor luxate. [Pron. co-ap-, gen. -iei. / < fr. coaptation, cf. lat. cum – cu, aptare – a ajusta]. Vezi definitia »

PNEUMOGRAFÍE s. f. 1. înregistrare a mișcărilor respiratorii cu penumograful. 2. radiografie a unei regiuni anatomice după injectarea unui gaz. (< fr. pneumographie) Vezi definitia »

ablastíe s. f. 1. (biol.) nedezvoltare sau dispariție completă a unui organ. 2. (chir.) măsuri de evitare a contaminării plăgii cu celule tumorale. (< fr. ablastie) Vezi definitia »

APĂRÁIE s. f. Apărie. – Apă + suf. -ăraie. Vezi definitia »

NEFELOMETRÍE s. f. procedeu de analiză constând în a măsura concentrația unei emulsii, comparându-i transparența cu o preparație etalon. (< fr. néphélémétrie) Vezi definitia »