FOSÉTĂ s. f. mică fosă (1). ◊ gropiță în barbă sau în obraji. (< fr. fossstte) Vezi definitia »

fléură, fléuri, s.f. (reg.) 1. gaură, cavitate. 2. gură, fleoancă. 3. gură-rea, gură-spartă, palavragiu. Vezi definitia »

SONOSFÉRĂ s. f. mică incintă acustică de formă sferică, folosită în special în autoturisme. (< fr. sonosphère) Vezi definitia »

TRIÁDĂ s. f. 1. (ant.) reunire a trei divinități, ființe etc. ◊ ansamblu din strofă, antistrofă și epodă în poezia greacă. 2. (fil.; la Hegel) schemă abstractă de explicare a oricărui proces de dezvoltare, trei etape: teza, antiteza și sinteza. 3. grupare a trei entități, elemente cu proprietăți asemănătoare; trilogie (3). (< fr. triade, lat., gr. trias) Vezi definitia »

PARAPARÉZĂ s.f. (Med.) Paralizie incompletă a membrelor inferioare. [Cf. gr. para – lângă, paresis – paralizie]. Vezi definitia »