Definita cuvantului descompune
DESCOMPÚNE vb. I. tr. a (se) desface în elementele componente, a (se) dezmembra. II. refl. 1. (despre substanțe organice) a se strica, a se altera. ◊ (fig.) a se destrăma. 2. (fig.) a decădea moral; a-și deforma caracterul, înfățișarea; (despre față) a se crispa. (după fr. décomposer)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu descompune
CONVOCAȚIÚNE s.f. Convocare. [Cf. lat. convocatio, fr. convocation]. Vezi definitia »
ATRACȚIÚNE s.f. v. atracție. Vezi definitia »
PETIȚIÚNE s. f. v. petiție. Vezi definitia »
ALEUTINE 1. Arh. compus din 110 ins. vulcanice, înșiruite pe o distanță de 2.740 km, situat între Pen. Alaska și Pen. Kamceatka, despărțind M. Bering de Oc. Pacific; 37,8 mii km2; 8,5 mii loc. Localit. pr.: Unalaska. Ins. pr.: Unalaska, Unimak, Umnak, Atka. Pescuit, vînătoare de foci. Rezervație naturală pentru animale marine. În 1867, Rusia le-a vîndut, împreună cu Alaska, S.U.A. 2. Mare fosă în N Oc. Pacific, în lungul arh. cu același nume. Lungime: c. 3.500 km. Ad. max.: 8.100 m. Descoperită în 1936. Vezi definitia »
AȚÍNE, ațín, vb. III. 1. Refl. și tranz. A pândi trecerea cuiva (stând în calea lui). ♦ (Rar) A se ține după cineva; a urmări. 2. Refl. A fi sau a sta gata pentru a prinde ceva (care încearcă să scape). [Var.: ațineá vb. II] – Lat. *attenere (= attinere). Vezi definitia »