CRONAXÍE s. f. Timpul minim în care are loc o excitație; timpul în care un curent electric trebuie să parcurgă un nerv, un mușchi etc., pentru a-l excita. – Din fr. chronaxie. Vezi definitia »

EPIDERMOREÁCȚIE s. f. test de sensibilitate a pielii, pentru a pune în evidență o alergie. (< fr. épidermo-réaction) Vezi definitia »

ALICĂRÍE s. f. Material de construcție din spărturi de cărămidă sau din piatră naturală, folosit ca umplutură. – Alic(ă) + suf. -ărie. Vezi definitia »

ANTROPOGRAFÍE s. f. descriere anatomică a corpului uman, cu referire la anumite trăsături fizionomice specifice raselor și tipurilor umane. (< fr. anthropographie) Vezi definitia »

SIMETRÍE s. f. 1. dispunere a unor părți identice într-un mod asemănător într-un ansamblu, într-un tot. ◊ armonie, îmbinare armonioasă rezultată din anumite combinații regulate și bine proporționate. 2. (mat.) proprietate a unei figuri în raport cu un punct, cu o dreaptă sau cu un plan de a avea puncte care să corespundă două câte două. ◊ proprietate a două figuri de a se suprapune exact. (< fr. symétrie, lat., gr. symmetria) Vezi definitia »