SURCLASÁ, surclasez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A depăși, a întrece (un adversar, mai ales la sport). – Din fr. surclasser. Vezi definitia »

HONÓRIS CÁUSA loc. adj. (Despre titlul științific de doctor) Onorific (1). [Pr.: ho-nó-ris cáu-za] – Loc. lat. Vezi definitia »

(sursa?) SOLILOCVIU s.n. v. soliloc. Vezi definitia »

TRACASÁ vb. tr. a sâcâi, a plictisi, a supăra pe cineva. (< fr. tracasser) Vezi definitia »

TÁBULA RÁSA loc. s. expresie folosită pentru a caracteriza starea inițială a psihicului copilului, afirmând că omul nu are nici un fel de idei sau principii înnăscute. ◊ a face tabula rasa = a șterge tot, a renunța la anumite păreri, idei pentru a adopta altele. (< lat. tabula rasa) Vezi definitia »