Definita cuvantului conjugare
CONJUGÁRE, conjugări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) conjuga și rezultatul ei. 2. Flexiunea verbului. ♦ Categorie de verbe cu aceeași terminație la infinitiv, care se conjugă în mod asemănător. 3. Fig. Îmbinare, împletire. 4. (Biol.) Forma cea mai simplă de fecundație, care constă în unirea temporară a doi indivizi (la infuzori) sau a două celule (la unele alge), urmată de un schimb reciproc de substanțe nucleare. – V. conjuga.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu conjugare
podobíre, podobíri, s.f. (înv.) împodobire. Vezi definitia »
PSEUDOFECUNDÁRE s.f. Fel de partenogeneză în care polenul nu intervine dacât ca excitant al țesuturilor ovulare. [Cf. fr. pseudo-fécondation]. Vezi definitia »
CALANDRÁRE, calandrări, s. f. Acțiunea de a calandra și rezultatul ei. – V. calandra. Vezi definitia »
CORESPÚNDERE s.f. Faptul de a corespunde. [< corespunde]. Vezi definitia »
DEZASFALTÁRE s.f. Acțiunea de a dezasfalta. [< dezasfalta]. Vezi definitia »