EMPLECTÓN s.n. Element arhitectonic prin care se desemnează umplutura zidului din piatră brută, legată cu pământ sau cu var. [< fr., gr. emplecton]. Vezi definitia »

ANDERSON [ændərsn], Sherwood (1876-1941), scriitor american. A descris mediocritatea vieții de provincie. Nuvele („Winesburg, Ohio”) și romane („Rîs amar”) de un realism obiectiv, care au exercitat o profundă influență asupra literaturii epocii sale. Vezi definitia »

GON³(O)- elem. „genunchi”. (< fr. gon/o/-, cf. gr. gonys) Vezi definitia »

ESPADÓN s. n. 1. sabie mare și lată a infanteriei germane și elvețiene, cu garda în formă de cruce și cu mânerul lung, mânuită cu amândouă mâinile. 2. pește al cărui maxilar superior se prelungește în formă de sabie; pește-spadă. (< fr. espadon) Vezi definitia »

OSTEOFÓN, osteofoane, s. n. Dispozitiv electroacustic care transmite sunetele exterioare în urechea internă prin intermediul sistemului osos al capului. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéophone. Vezi definitia »