Definita cuvantului consacrare
CONSACRÁRE, consacrări, s. f. Acțiunea de a (se) consacra; dedicare; consfințire; spec. stabilire a capacității, a meritelor deosebite ale cuiva într-un anumit domeniu. – V. consacra.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu consacrare
TOREFIÉRE s.f. Acțiunea de a torefia și rezultatul ei. [< torefia]. Vezi definitia »
CEDÁRE, cedări, s. f. Acțiunea de a ceda și rezultatul ei. – V. ceda. Vezi definitia »
CANDOÁRE s.f. Curățenie morală; puritate, nevinovăție. [Gen. -orii. / cf. fr. candeur, it. candore, lat. candor]. Vezi definitia »
ȘTANȚÁRE, ștanțări, s. f. Acțiunea de a ștanța și rezultatul ei; ștănțuire. [Var.: stanțáre s. f.] – V. ștanța. Vezi definitia »
SLUJÍRE, slujiri, s. f. (Rar) Faptul de a sluji. – V. sluji. Vezi definitia »