diamánt (diamánte), s. n. – Piatră prețioasă, varietate cristalină de carbon. – Var. ad(i)amant, adimant, ghimant. Mr. diamantă, ğamande, megl. diaman. Ngr. διαμάντι; var., influențată de mag. gyémánt (Tiktin). Sec. XVII. – Der. diamanticale, s. f. (bijuterii, podoabe, diamante), din ngr. διαμαντιϰά (Tiktin; Gáldi 170); diamantin, adj. (strălucitor ca diamantul). Vezi definitia »

DEZINFECTÁNT, -Ă adj., s. n. (substanță) care servește la dezinfectare. (< fr. désinfectant) Vezi definitia »

TROGLOBIÓNT s. n. troglobie. (< fr. troglobionte) Vezi definitia »

OCTÁNT s.n. 1. Instrument folosit în navigația maritimă și aeriană pentru observarea înălțimii aștrilor și pentru măsurarea distanțelor lor unghiulare. 2. A opta parte a cercului; arc de 45 de grade. ♦ Fiecare dintre cele opt regiuni în care trei plane concurente, perpendiculare două câte două, împart spațiul. [< fr. octant, cf. lat. octans]. Vezi definitia »

INSONORIZÁNT, -Ă adj. (Despre materiale) Care insonorizează. [Cf. fr. insonorisant]. Vezi definitia »