FAZOTRÓN, fazotroane, s. n. (Fiz.) Sincrociclotron. – Din fr., engl. phasotron, germ. Phasotron, rus. fazotron. Vezi definitia »

CHIMION s.m. 1. Plantă umbeliferă bi- sau plurianuală, spontană sau cultivată, ale cărei semințe aromatice se întrebuințează în medicină, iar în bucătăria europeană drept condiment; pop. chimen, chimion-de-câmp, chimion sălbatic (Carum carvi). 2. Plantă umbeliferă anuală ale cărei semințe aromatice curbate (albe, maronii sau negre), mai mari și mai amare decât ale chimionului autohton, sunt folosite drept condiment în bucătăria orientală (mai ales chimion alb) și în cea occidentală, în special în amestecuri de condimente, pentru fabricarea lichiorului, precum și în farmacie; (comercial) chimion amar (Cuminum cyminum). Vezi definitia »

MOLTÓN s.n. Țesătură de bumbac sau de lână moale, călduroasă. [Pl. -onuri, -oane. / < fr. molleton]. Vezi definitia »

ASTON [æstən], Francis William (1877-1945), fizician englez. Prof. univ. la Cambridge. Cu ajutorul spectrografului de masă, construit de el (1919), a descoperit numeroși izotopi și a calculat exact masele atomice ale acestora. Premiul Nobel pentru chimie (1922). Vezi definitia »

-STEMÓN, -STEMONÍE elem. „stamină, filament”. (< fr. -stémone, -stémonie, cf. gr. stemon) Vezi definitia »