Definita cuvantului consacrație
CONSACRÁȚIE, consacrații, s. f. (Rar) Consacrare; spec. sacrificiu, ofrandă adusă zeilor. – Cf. lat. consecratio, -onis, fr. consécration.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu consacrație
INDISTÍNCȚIE s.f. Starea a ceea ce este indistinct; neclaritate. ♦ Lipsă de distincție; vulgaritate. [Gen. -iei. / < fr. indistinction]. Vezi definitia »
COLOCÁZIE s.f. Plantă tropicală cu rizomul bogat în feculă, cultivată mai ales în Polinezia. [Gen. -iei. / < fr. colocasia, cf. gr. kolokasia]. Vezi definitia »
SPLENORAFÍE s.f. Sutură operatorie a splinei. [Gen. -iei. / < fr. splénorraphie, cf. gr. splen – splină, raphe – sutură]. Vezi definitia »
BIGAMÍE s. f. situație a cuiva căsătorit cu două persoane în același timp. (< fr. bigamie) Vezi definitia »
POLILOGHÍE, poliloghii, s. f. (Depr.) Expunere, relatare excesiv de amplă (și de prolixă); vorbărie. [Var.: polologhíe s. f.] – Din ngr. poliloghía. Vezi definitia »