OLFÁCȚIE, olfacții, s. f. (Fiziol.) Miros. [Var.: olfacțiúne s. f.] – Din fr. olfaction, lat. olfactio, -onis. Vezi definitia »

CACOLOGÍE s. f. construcție gramaticală defectuoasă. (< fr. cacologie) Vezi definitia »

gamoaie, gamoaie s. f. (înv.) țoi, cinzeacă de băutură spirtoasă. Vezi definitia »

CARDIOTROFÍE s.f. (Biol.) Trofie și nutriție a inimii. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. cardiotrophie]. Vezi definitia »

CLIMATOTERAPÍE s.f. Folosirea factorilor climatici în tratamentul unor boli. [Gen. -iei. / < fr. climatothérapie, cf. gr. klima – climat, therapeia – tratament]. Vezi definitia »