ALÁMĂ, (2) alămuri, s. f. 1. Aliaj de cupru și zinc, galben-auriu, cu numeroase întrebuințări în industrie. 2. (La pl.) Obiecte de alamă (1). – Comp. it. lama. Vezi definitia »

CÚBICĂ s.f. (Mat.) Curbă de gradul al treilea. [< fr. cubique]. Vezi definitia »

ACUARÉLĂ, acuarele, s. f. 1. Tehnică picturală în care sunt întrebuințate culori diluate cu apă. 2. Vopsea solidă care se întrebuințează în acuarelă (1). 3. Pictură executată în acuarelă (1). [Pr.: -cu-a-] – Din fr. aquarelle. Vezi definitia »

pulihéică s.f. (reg.) numele unei părți a plugului. Vezi definitia »

MONOPLASTÍDĂ s.f. (Biol.) Organism viu, format dintr-o singură celulă (plurinucleară sau unicelulară). [< fr. monoplastide]. Vezi definitia »