pálhă², pálhe, s.f. (reg.) petec pătrat sau rombic pus la subsoara cămășilor țărănești pentru a le da lărgime; clin, pălăcrinț. Vezi definitia »

IZÍNĂ s. f. (Reg.) 1. Murdărie a hainelor sau a rufelor purtate prea mult sau necurățate bine. 2. Dezvoltare insuficientă; piperniceală. – Sb. jezina „slăbiciune” (provenită din boală). Vezi definitia »

căcuță s. f. sg. (dim. – în limbajul copiilor mici) materie fecală. Vezi definitia »

PLÍNTĂ s. f. 1. mic soclu, în afară, la partea inferioară a unei clădiri, a unui zid etc. 2. fâșie de mozaic, de piatră la partea inferioară a pereților unei camere, care ferește pereții de lovituri și umezeală. 3. bloc paralelipipedic pe care se reazemă o coloană sau un piedestal. (< fr. plinthe) Vezi definitia »

AMONIOGENÉZĂ s. f. formare a amoniacului, la nivelul țesuturilor. (< fr. ammoniogenèse) Vezi definitia »