EZOTERÍSM s. n. 1. transmiterea (în antichitate și în evul mediu) a unei doctrine filozofice numai unui număr restrâns de inițiați. 2. caracter ezoteric. (< fr. ésotérisme) Vezi definitia »

HULIGANÍSM s. n. Tulburare a ordinii și moralei publice prin manifestări care arată lipsă de cuviință sau de respect față de regulile de conviețuire socială. – Huligan + suf. -ism. Vezi definitia »

ECONOMÍSM s.n. Curent oportunist manifestat în sânul mișcării muncitorești ruse la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, care nega rolul conducător al partidului clasei muncitoare și rolul teoriei revoluționare, considerând că proletariatul trebuie să se limiteze numai la lupta economică, lăsând lupta politică în seama burgheziei liberale. [< rus. ekonomizm]. Vezi definitia »

FARINGOSPÁSM s.n. Tulburare nervoasă caracterizată prin spasme la faringe. [< fr. pharyngospasme, cf. gr. pharynx – faringe, spasmos – spasm]. Vezi definitia »

DETECTIVÍSM s. n. aptitudine, manieră de detectiv. (< detectiv + -ism) Vezi definitia »