TERMODINÁMIC, -Ă, termodinamici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie stările de echilibru ale sistemelor fizice și proprietățile generale ale proceselor care conduc spre astfel de stări, procese în care pot interveni și fenomene termice; studiul relațiilor dintre fenomenele mecanice și cele calorice. 2. Adj. Care aparține termodinamicii (1), privitor la termodinamică, de termodinamică. – Din fr. thermodynamique. Vezi definitia »

ÓHMIC, -Ă, ohmici, -ce, adj. Referitor la rezistența circuitelor electrice fără reactanțe inductive. [Pr.: ómic] – Din fr. ohmique. Vezi definitia »

SÍLVIC, -Ă adj. Care se referă la păduri, la silvicultură; forestier. [Cf. lat. silva – pădure]. Vezi definitia »

PAÍC, paici, s. m. Soldat din garda personală a sultanului sau a domnilor țărilor românești. – Din tc. peyk. Vezi definitia »

MEGALÍTIC, -Ă adj. Referitor la megaliți. [< fr. mégalithique]. Vezi definitia »