pílhă, pílhe, s.f. (reg.) 1. fiecare dintre lemnele care se pun de-a curmezișul pe un drum de munte. 2. lemn pus de-a curmezișul pe capătul dinapoi al unei table de plută; cordar, călădău. 3. lemn pus de-a curmezișul apei, pe care se construiește o tablă de plută. 4. bucată de lemn care are la cap sârme, funii cu care se leagă plutele la mal. 5. lemn pus sub călcâiul țapinei. Vezi definitia »

LAMPRÉTĂ s.f. Pește de mare de formă cilindrică și alungită, cu carnea gustoasă. [Cf. germ. Lamprete, lat. lampreda]. Vezi definitia »

TALOFÍTĂ, talofite, s. f. (La pl.) Încrengătură a regnului vegetal care cuprinde plante inferioare cu corpul vegetativ format dintr-un tal și care se înmulțesc prin spori, prin diviziune sau prin gameți (Thallophyta); (și la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. – Din fr. thallophytes. Vezi definitia »

vitrină, vitrine s. f. chip, față, figură. Vezi definitia »

MAHÓNĂ s. f. șaland (2) fără propulsie proprie, folosit în porturi la transportarea încărcăturii de pe nave. (< fr. mahonne) Vezi definitia »