HELIOGRÁFIC, -Ă, heliografici, -ce, adj. Referitor la heliografie. ◊ Hârtie heliografică = hârtie specială, sensibilă la acțiunea luminii, pe care se copiază la heliograf desene făcute pe hârtie de calc. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliographique. Vezi definitia »

barbaríc s.n. sg. (înv.) în loc. adj. în barbaric (despre mustață) răsucită (în sus) Vezi definitia »

PERICEFÁLIC, -Ă adj. din jurul arterei carotide. (< fr. péricéphalique) Vezi definitia »

MAGNETOCALÓRIC, -Ă adj. (despre un fenomen caloric) care se produce când se magnetizează o substanță feromagnetică. (< fr. magnétocalorique) Vezi definitia »

VOLTÁIC, -Ă adj. (Fiz.) Referitor la pilele electrice ale lui Volta. [Pron. -ta-ic. / < fr. voltaïque]. Vezi definitia »