HÁLĂ s.f. 1. Piață acoperită. 2. Sală mare amenajată pentru expoziții, ca atelier într-o fabrică etc. [< fr. halle, cf. germ. Halle]. Vezi definitia »

RĂSTEÁLĂ, răsteli, s. f. (Pop.) Vorbire aspră, pe ton ridicat și amenințător. – Răsti + suf. -eală. Vezi definitia »

NUVÉLĂ s.f. Specie a genului epic în proză, mai redusă decât romanul, care cuprinde părți caracteristice din viața unor personaje pe care le prezintă în diversitatea caracterelor lor, în mediul lor social, urmărind un conflict unic, concentrat. [Var. novelă s.f. / < fr. nouvelle, cf. it. novella – povestire < lat. novella – lucru nou]. Vezi definitia »

LINIATÚRĂ, liniaturi, s. f. Ansamblul liniilor orizontale sau verticale imprimate pe o foaie, un caiet, un registru etc. [Pr.:-ni-a-] – Din germ. Lineatur. Vezi definitia »

butușínă, butușíne, s.f. (reg.) retezătură de copac, de o palmă; buturugă. Vezi definitia »