Definita cuvantului digresiune
DIGRESIÚNE s. f. 1. abatere de la subiectul tratat pentru a lămuri o chestiune secundară sau pentru ca expunerea să fie mai variată; divagație, excurs. 2. elongație aparentă a unei planete în raport cu Soarele. (< fr. digresion, lat. digressio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu digresiune
ASCOLICHÉNE s. n. pl. clasă de licheni dintr-o ciupercă și o algă verde sau albastră. (< fr. ascolichenes) Vezi definitia »
DOTAȚIÚNE s. f. v. dotație. Vezi definitia »
BANTUSTANE (Black Homelands), denumire dată unor terit. din Africa de Sud rezervate unor grupuri etnice indigene de culoare și care beneficiază de o anumită autonomie internă. Din 1976, guvernele sud-africane au proclamat „independența” unor b: Bophuthatswana, Transkei, Venda, Ciskei ș.a., nerecunoscuită de O.N.U. și O.U.A. Vezi definitia »
STRICĂCIÚNE, stricăciuni, s. f. 1. Faptul de a (se) strica; (concr.) ceea ce este stricat, deteriorat; pagubă produsă de ceea ce s-a stricat, s-a deteriorat, s-a distrus. ♦ Vătămare. 2. Efect rău, păgubitor. 3. Depravare, corupție. – Strica + suf. -ăciune. Vezi definitia »
CONȚINE, pers. 3 conține, vb. III. Tranz. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu...; a cuprinde, a avea în interior... 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din..., a avea în sine... – Din fr. contenir, lat. continere (după ține). Vezi definitia »