MORĂRÍE s. f. (Rar) Morărit (1). – Morar + suf. -ie. Vezi definitia »

PRESCRÍPȚIE s.f. 1. Dispoziție, hotărâre, ordin formal (impus de o lege, de un regulament etc.). ♦ Recomandație, indicație de tratament dată de medic unui bolnav; rețetă. 2. Interval de timp la sfârșitul căruia, potrivit anumitor norme juridice, nu se mai poate cere plata unei datorii, aplicarea unei pedepse, redobândirea unei posesiuni sau a unei proprietăți etc. [Var. prescripțiune s.f. / cf. fr. prescription, lat. praescriptio]. Vezi definitia »

TIREOTOMÍE s.f. (Med.) Deschidere a tiroidei, premergătoare traheotomiei. [Gen. -iei. / < fr. thyréotomie]. Vezi definitia »

PSIHOPEDAGOGÍE s. f. pedagogie având la bază psihologia experimentală. (< fr. psychopédagogie) Vezi definitia »

RADIOPATOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul bolilor provocate de radiații penetrante (raze X etc.). [Gen. -iei. / < fr. radiopathologie]. Vezi definitia »