Definita cuvantului convorbire
CONVORBÍRE, convorbiri, s. f. Acțiunea de a convorbi; conversație, discuție. ◊ Convorbire telefonică = comunicație bilaterală realizată prin intermediul unei instalații telefonice. – V. convorbi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu convorbire
ZONIFICÁRE s.f. Acțiunea de a zonifica și rezultatul ei; zonare. [< zonifica]. Vezi definitia »
PERSIFLÁRE s.f. Acțiunea de a persifla și rezultatul ei; luare în râs, bătaie de joc; persiflaj. [< persifla]. Vezi definitia »
mălai-mare expr. bărbat lipsit de dinamism și personalitate; bleg. Vezi definitia »
ESCAMOTÁRE s.f. Acțiunea de a escamota și rezultatul ei. [< escamota]. Vezi definitia »
CALCULÁRE, calculări, s. f. Acțiunea de a calcula; calculație, socotire. – V. calcula. Vezi definitia »