DECUSÁȚIE, decusații, s. f. Încrucișare în formă de X a două fascicule simetrice de fibre nervoase. – Din fr. décussation. Vezi definitia »

RADIOLOGÍE s. f. 1. studiu al radiațiilor și al aplicațiilor lor. 2. ramură a medicinei care studiază organismul uman cu ajutorul razelor X și folosirea acestora în scop terapeutic. (< fr. radiologie) Vezi definitia »

CRUZÍE, cruzii, s. f. (Înv.) Cruzime. – Crud + suf. -ie. Vezi definitia »

stihíe (-íi), s. f. – 1. Element. – 2. (Rar) Fastasmă, viziune. – Mr. stihiu „fantasmă”. Mgr. στοιχεĩον, parțial prin intermediul sl. stichija (Roesler 576; Murnu 53; Conev 105; Graur, BL, IV, 117; cf. Vasmer, Gr., 137). Este dubletul lui stafie (var. Mold. stáfie, stahie), s. f. (fantasmă, viziune, nălucă). Vezi definitia »

BAROGNOZÍE s. f. posibilitatea de a aprecia, fără a vedea, greutatea și consistența obiectelor. (< engl. barognosis) Vezi definitia »