DIVERSIÚNE, diversiuni, s. f. 1. Încercare de a schimba cursul unei acțiuni, de a abate (prin crearea unor false probleme) intențiile, gândurile, acțiunile sau planurile cuiva. ♦ Spec. Acțiune de luptă astfel dusă încât să-l inducă în eroare pe inamic asupra intențiilor reale de luptă. 2. Acțiune politică întreprinsă cu scopul de a distrage atenția de la problemele reale ale vieții publice. [Pr.: -si-u-] – Din fr. diversion, lat. diversio, -onis. Vezi definitia »

INTERDICȚIÚNE s.f. v. interdicție. Vezi definitia »

AȚÍNE, ațín, vb. III. 1. Refl. și tranz. A pândi trecerea cuiva (stând în calea lui). ♦ (Rar) A se ține după cineva; a urmări. 2. Refl. A fi sau a sta gata pentru a prinde ceva (care încearcă să scape). [Var.: ațineá vb. II] – Lat. *attenere (= attinere). Vezi definitia »

OBNUBILAȚIÚNE s.f. v. obnubilație. Vezi definitia »

PREVIZIÚNE s.f. 1. Prevedere, anticipare asupra desfășurării evenimentelor viitoare, folosind analiza științifică sau judecând în baza unei experiențe de viață; prognoză. 2. Enunțare a unei judecăți, a unei teorii care se bazează pe previziune (1). [Pron. -zi-u-. / cf. fr. prévision, it. previsione]. Vezi definitia »