FRUCTIFICÁȚIE s. f. 1. proprietate a plantelor de a produce fructe; proprietate a pomilor și a viței de vie de a da lăstari fertili. 2. totalitatea organelor reproducătoare la criptogame. 3. perioadă în care se formează fructele. (< fr. fructification, lat. fructificatio) Vezi definitia »

RADIOSCOPÍE s. f. examinare vizuală a unui corp opac prin proiectare pe un ecran fluorescent a unui fascicul de raze X care străbat acel corp. ◊ imaginea obținută. (< fr. radioscopie) Vezi definitia »

NIVOMETRÍE s. f. măsurare a regimului nival al cursurilor de apă. (< fr. nivométrie) Vezi definitia »

PRESTIDIGITÁȚIE s.f. Arta de a face scamatorii prin mișcări foarte îndemânatice și rapide ale mâinilor; scamatorie. [Gen. -iei, var. prestidigitațiune s.f. / < fr. prestidigitation, cf. it. presti-digiti – iuțeală de mână]. Vezi definitia »

ORTODONTOLOGÍE s. f. Specialitate a stomatologiei care studiază anomaliile de poziție, dezvoltare etc. a dinților pe arcadele dentare și tratamentul acestora. – Din fr. orthodontologie. Vezi definitia »