preaîmpleá, preaîmplu, vb. II refl. (înv.; despre ape) a crește în volum, a depăși nivelul obișnuit; a fi din abundență, din belșug. 2. (despre recipiente) a umple până sus, a umple complet cu un fluid. Vezi definitia »

ALINEÁ vb. I v. alinia. Vezi definitia »

DINAÍNTEA, prep. 1. Din locul aflat înaintea cuiva sau a ceva, din fața. Lipsești dinaintea mea, spânule! (CREANGĂ). ♦ Înaintea, în fața cuiva sau a ceva. Stăteam în șa dinaintea lui (SADOVEANU). (Precedat de prepoziția «pe») Prin fața cuiva sau a ceva. 2. Din timpul care precede, înainte de... Anii dinaintea erei noastre. – Din de⁴ + înaintea. Vezi definitia »

conțineá (-n, -út), vb. – A cuprinde, a avea în interior, a fi umplut cu. Lat. continere (sec. XIX), adaptat la conj. lui a ținea. – Der. conținut, s. n. (cuprins); continent, s. n., din fr. continent; continență, s. f.; incontinență, s. f., din fr. Vezi definitia »

frunceá s.f. (înv.) frunte. Vezi definitia »