rósbif (rósbifuri), s. n. – Friptură din mușchii de vacă în sînge. Fr. rosbif. Vezi definitia »

HIPOGRÍF, hipogrifi, s. m. Animal fabulos din mitologie, jumătate cal, jumătate vultur. – Din fr. hippogriffe. Vezi definitia »

PONTÍF, pontifi, s. m. (În Roma antică) Preot din colegiul sacerdotal suprem, însărcinat cu supravegherea cultului religios și a celorlalți preoți; p. ext. grad înalt în ierarhia sacerdotală la diferite popoare; (astăzi) înalt demnitar ecleziastic, arhiereu, prelat. ♦ Șeful suprem al Bisericii catolice; papă. ♦ Fig. (adesea ir.) Persoană care are pretenția sau este considerată a fi o autoritate indiscutabilă într-un anumit domeniu. – Din fr. pontife. Vezi definitia »

ȘERÍF² s.m. 1. (În Anglia și S.U.A.) Funcționar administrativ învestit cu menținerea ordinii, perceperea impozitelor etc. 2. (În Scoția) Judecătorul cel mai înalt în grad într-un district sau într-un comitat. [Acc. și șérif. / < engl. sheriff, cf. fr. shérif]. Vezi definitia »

rósbif / (angl.) roast beef [pron. rắŭstbif] s. n., pl. rósbifuri / roast beefuri Vezi definitia »