Definita cuvantului melancolic
MELANCÓLIC, -Ă, melancolici, -ce, adj. 1. (Adesea adverbial) Stăpânit de melancolie (1); înclinat spre melancolie. ♦ Care exprimă melancolie; care rezultă dintr-o stare de melancolie. ♦ (Despre lucruri, peisaje etc.; adesea adverbial) Care inspiră melancolie, care predispune la melancolie; trist, posomorât. 2. Care este bolnav de melancolie (2). – Din fr. mélancolique.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu melancolic
POEMÁTIC, -Ă adj. cu caracter de poem. (< it. poematico) Vezi definitia »
LAMAÍSTIC, -Ă adj. Referitor la lamaism; de lama; lamaic, lamaist. [Pron. -ma-is-. / cf. it. lamaistico]. Vezi definitia »
DISCONDROPLÁZIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de discondroplazie. (< fr. dyschondroplasique) Vezi definitia »
SINTÉTIC, -Ă adj. 1. De sinteză; obținut prin sinteză. ♦ Spirit sintetic = spirit care face ușor sinteza lucrurilor; limbă sintetică = limbă care exprimă raporturile gramaticale cu ajutorul sufixelor și al desinențelor. 2. (Despre produse) Fabricat pe cale artificială. [< fr. synthétique, cf. gr. syntetikos]. Vezi definitia »
TEMÉINIC, -Ă, temeinici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Solid, serios; cu temeinicie. ♦ Adânc, profund, intens. [Var.: (înv.) temélnic, -ă adj.] – Temei + suf. -nic. Vezi definitia »