FOTÍȚĂ, fotițe, s. f. Diminutiv al lui fotă. – Fotă + suf. -iță. Vezi definitia »

SCALIÓLĂ s. f. placă ușoară din ipsos cu zgură sau cu rumeguș, la construirea de pereți interiori ușori. (< it. scagliuola) Vezi definitia »

coréică, coréici, s.f. (reg.) o parte a morii. Vezi definitia »

páliță, pálițe, s.f. (reg.) 1. prăjină, par; nuia, vargă, băț. 2. om foarte înalt și subțire. 3. nărav, meteahnă. Vezi definitia »

COTÍGĂ, cotigi, s. f. 1. Căruță mică folosită la transportarea încărcăturilor ușoare. ♦ Car mare cu pereții metalici, întregi, folosit la transportul gunoaielor. 2. Fiecare dintre cele două roți, de mărime inegală, legate între ele printr-o osie, pe care se reazemă grindeiul plugului; teleagă, rotilă, [Var.: cotiúgă s. f.] – Din ucr. kotyha. Vezi definitia »