TAFTÁ, taftale, s. f. Țesătură de mătase lucioasă și netedă, care produce, în mișcare, un foșnet caracteristic. [Var.: (înv.) táftă s. f.] – Din tc. tafta. Cf. fr. taf-fetas. Vezi definitia »

CURTÁ, curtez, vb. I. Tranz. A face curte (III) unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, dragostea; a curteni. – Din curte (după fr. courtiser). Vezi definitia »

INTERSECTÁ, intersectez, vb. I. Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa. ◊ Tranz. Dreaptă care intersectează două paralele. – Din fr. intersecter. Vezi definitia »

META- pref. 1. „dincolo de”, „după” (spațial și temporal). 2. „modificare”, „transpoziție”, „transfer”. 3. (chim.) „polimer”. 4. (fiz., mat.) „asemănător cu baza”. (< fr. méta-, cf. gr. meta, cu, după, lângă) Vezi definitia »

CONOTÁ vb. tr. a semnifica prin conotație. (< fr. connoter) Vezi definitia »