pîrgár (pârgári), s. m. – În vechea organizare municipală, consilier; vătășel. – Var. bulgar. Germ. Bürger (‹ burgâri), prin intermediul mag. polgár (Borcea 201). Sec. XV, înv. Vezi definitia »

TERȚIÁR, -Ă, terțiari, -e, adj. 1. Care reprezintă stadiul al treilea sau faza a treia în dezvoltarea unui lucru. 2. (În sintagma) Eră terțiară (și substantivat, n.) = perioadă geologică caracterizată prin mari prăbușiri ale scoarței terestre, care au dat naștere mărilor de azi și au făcut să apară lanțuri întregi de munți. [Pr.: -ți-ar] – Din fr. tertiaire, lat. tertiarius. Vezi definitia »

VELEITÁR, -Ă adj., s. m. f. (cel) care are veleități. (< fr. velléitaire) Vezi definitia »

INTERDISCIPLINÁR, -Ă, interdisciplinari, -e, adj. Care aparține mai multor discipline, care stabilește relații între ele. ♦ (Despre domenii ale științei) Care este fundamentat pe transferul de concepte și metodologii între două sau mai multe discipline. – Din fr. interdisciplinaire. Vezi definitia »

ESCOBÁR s. m. om care uzează de șiretlicuri; om viclean, chițibușar; ipocrit. (< fr. escobar) Vezi definitia »