IZOHÁSMĂ s. f. linie care unește punctele cu valori egale ale frecvenței aurorelor polare. (< germ. Isochasme) Vezi definitia »

CRISTALOGENÉZĂ s.f. 1. Studiul condițiilor de formare a cristalelor (2) [în DN]; cristalogenie. 2. Formarea cristalelor în natură; cristalizare. [Cf. fr. cristallogénie < gr. krystallos – gheață, gennan – a naște]. Vezi definitia »

CONIÓZĂ, conioze, s. f. (Med.) Boală provocată de pătrunderea și fixarea pulberilor în organism. [Pr.: -ni-o-] – Din fr. coniose. Vezi definitia »

EPICONDILÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a epicondilului. [< fr. épicondylite]. Vezi definitia »

FARMACOVIGILÉNȚĂ s. f. disciplină medicală care își propune să atragă atenția asupra efectelor nocive ale medicamentelor. (< fr. pharmacovigilance) Vezi definitia »