RUȘFÉT, rușfeturi, s. n. 1. Mită. 2. Obligație suplimentară în muncă sau în natură, pe care țăranii erau obligați s-o presteze în trecut moșierilor. [Var.: rușfért s. n.] – Din tc. rüșvet. Vezi definitia »

REJÉT, rejeturi, s. n. (Livr.) Respingere. ♦ (Geol.) Denivelare produsă de o falie. – Din fr. rejet. Vezi definitia »

CATIHET (‹ ngr.) s. m. 1. (În Biserica primară) Trimisul lui Dumnezeu și al Bisericii, care împărtășește, prin viu grai, învățătura creștină, cel dintîi c. fiind Iisus Hristos. 2. (În accepția actuală) Persoană însărcinată cu predarea învățăturii creștine. Vezi definitia »

TRIOLÉT s. n. 1. (muz.) diviziune ritmică specială din trei note de durată egală cu aceea a două note obișnuite; triolă. 2. poezie cu formă fixă, asemănătoare rondelului, cu două rime, din opt versuri octosilabice, dintre care primul, al patrulea și al șaptelea fiind identice. (< fr. triolet) Vezi definitia »

BARBÉT, barbeți, s. m. Prepelicar cu păr lânos și creț, dresat pentru vânătoarea de baltă. – Din fr. barbet. Vezi definitia »