VOLIÉRĂ s. f. colivie mare din rețea de sârmă, în care se țin păsările. (< fr. volière) Vezi definitia »

natúră (natúri), s. f. – Fire, caracter. Lat. natura (sec. XVIII), și apoi din fr. nature. Apare pentru prima oară (I. Neculce) în forma nătură. – Der. (din fr.) natural, adj.; naturalețe, s. f.; naturalist, s. m.; naturaliza, vb.; naturalism, s. n.; denatura, vb.; supranatural, adj., după fr. surnaturel. Vezi definitia »

CARTOTÉCĂ s. f. totalitatea fișelor de evidență la personalul sau materialele dintr-o întreprindere ori instituție. ◊ cutie, dulap unde se păstrează fișe; cartonieră. (< fr. cartothèque, germ. Kartothek, rus. kartoteka) Vezi definitia »

PĂDUCHÉRNIȚĂ, păduchernițe, s. f. 1. (Depr.) Locuință în care mișună păduchii (1); p. ext. locuință murdară, sărăcăcioasă. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu miros urât, cu flori fără petale, întrebuințată la țară pentru stârpirea ploșnițelor (Lepidium ruderale). [Pl. și: păducherniți] – Păduche + suf. -erniță. Vezi definitia »

mesadă, mesade s. f. (glum.) 1. femeie atrăgătoare. 2. amantă. Vezi definitia »