Definita cuvantului ecou
ECÓU s. n. 1. repetare a unui sunet datorit reflectării undelor sonore pe un obstacol. ♦ sunetul astfel repetat. ♦ ~ semnal = înregistrare optică pe ecranul unui radar. 2. (fig.) răsunet, vâlvă produsă de un eveniment etc. (< fr. écho, lat. echo)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ecou
CUBILÓU, cubilouri, s. n. Cuptor vertical cilindric, format dintr-o manta de tablă căptușită cu cărămidă refractară, în care se încălzește metalul împreună cu combustibilul și cu materialele auxiliare, pentru a obține fuziunea metalului sau pentru topirea și turnarea lui în forme. – Din fr. cubilot. Vezi definitia »
METRÓU s.n. Metropolitan. [Pl. -ouri, var. metró s.n. / < fr. métro]. Vezi definitia »
CONTRAETAMBÓU s.n. (Mar.) Piesă care dublează etamboul spre interiorul navei spre a-l întări. [Cf. fr. contre-étambot]. Vezi definitia »
LANTERNÓU s. n. mică lanternă (3) pe acoperișul unei hale, pe cupola unui dom. (< fr. lanterneau) Vezi definitia »
[argou]-nas,bot Vezi definitia »