ECRÚ adj.invar. (Franțuzism) De culoarea mătăsii nespălate, care nu a fost albit. ◊ Mătase ecru = mătase care nu a fost trecută prin apă clocotită. [Pron. -crü. / < fr. écru]. Vezi definitia »

CHÍTRU, chitri, s. m. 1. Arbore exotic cu flori mari, albe și cu fructe comestibile (Citrus medica). 2. (Impr.) Chitră. – Din chitră. Vezi definitia »

PARCOMÉTRU s. n. aparat de taxare într-un parching; parchimetru. (< fr. parcomètre) Vezi definitia »

REFLECTOMÉTRU, reflectometre, s. n. (Fiz.) Instrument pentru determinarea puterii reflectătoare sau a calității luciului suprafeței corpurilor, prin comparare cu suprafața unui corp de referință. – Din fr. réflectomètre, germ. Reflektometer. Vezi definitia »

ANTITEÁTRU s. n. curent modern în teatru care încearcă să reducă dramaturgia la elementele ei esențiale. (< fr. antithéâtre) Vezi definitia »