ogheál, ogheáluri, s.n. (reg.) 1. plapumă, cuvertură. 2. (la pl.) țoale. Vezi definitia »

INTERSTADIÁL, -Ă, interstadiale, s. n., adj. (Geol.) 1. S. n. Interval de climă mai caldă de durată relativă în cadrul unei glaciații, în timpul regresiunii ghețarilor; interstadiu. 2. Adj. Referitor la interstadial (1). [Pr.: -di-al] – Din germ. Interstadial, engl. interstadial. Vezi definitia »

DOTÁL, -Ă adj. De dotă, prin care se constituie o dotă. [Cf. fr. dotal, lat. dotalis]. Vezi definitia »

CAUZÁL, -Ă adj. 1. de cauză, referitor la cauză. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care arată săvârșirea acțiunii din regentă; conjucție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție cauzală. 2. (log.) implicație ~ă = implicație care exprimă relația cauzală în propozițiile condiționale. (< fr. causal, lat. causalis) Vezi definitia »

CLOACÁL, -Ă, cloacali, -e, adj. (Zool.) De cloacă. Orificiu cloacal. – Cloacă + suf. -al. Vezi definitia »