CÍNTRU, cintre, s. n. Partea concavă a unei bolți sau a unui arc; cofraj sau construcție provizorie pe care se toarnă sau care susține o boltă sau un arc în construcție. – Din fr. cintre. Vezi definitia »

OCTAÉDRU s. n. poliedru cu opt fețe. (< fr. octaèdre) Vezi definitia »

MÁISTRU s.m. 1. Lucrător cu calificare superioară într-o meserie etc. (care conduce o secție a unui atelier sau care posedă un mic atelier propriu). 2. Maestru (3) [în DN]. [Pron. mais-tru, var. maistăr, maistor s.m. / < germ. Meister]. Vezi definitia »

prim-minístru s. m., art. prim-minístrul; pl. prim-miníștri, art. prim-miníștrii Vezi definitia »

ANHÍDRU, -Ă, anhidri, -e, adj. (Despre unele săruri) Din care a fost îndepărtată apa; lipsit de apă. – Din fr. anhydre. Vezi definitia »