PÉRLĂ s. f. 1. piatră semiprețioasă, albă și foarte strălucitoare, care se formează între valvele unor scoici; mărgăritar. ◊ mică concrețiune calcaroasă care se formează pe planșeul sau pereții unor peșteri. ◊ (poet.) dinte foarte alb. 2. ornament din muluri sferice. 3. (med.) formație globuloasă. 4. (fig.) persoană, lucru cu calități excepționale. ◊ (ir.) greșeală, prostie rară. 5. (poligr.) perl. (< fr. perle, it. perla, germ. Perle) Vezi definitia »

SILICIÚRĂ s.f. Compus al siliciului cu un metal. [Pron. -ciu-. / < fr. siliciure]. Vezi definitia »

CORNIÉRĂ s. f. bară metalică laminată cu secțiune în forma literei L. (< fr. cornière) Vezi definitia »

CRÚPĂ s.f. 1. Partea dinapoi a coapselor calului, care se întinde din regiunea lombară până la coadă. ♦ Partea de jos a cruponului (1). 2. Formă de relief compusă din două versante care se unesc după o linie; prelungire a unui mamelon. [< fr. croupe]. Vezi definitia »

ÚLNĂ s.f. Cubitus. [< lat. ulna]. Vezi definitia »