IERTÁT s. n. Faptul de a ierta. – V. ierta. Vezi definitia »

CONJURÁT, -Ă s.m. și f. (Rar) Conspirator. [< conjura]. Vezi definitia »

CATIFELÁT, -Ă adj. cu înfățișarea și finețea catifelei; catifelin. ◊ (fig.; despre sunete, voce) plăcut, cald, mângâietor. (după fr. velouté) Vezi definitia »

AGREGÁT s.m. (Ieșit din uz) Profesor agregat = profesor universitar care și-a obținut titlul prin concurs, dar a rămas totuși dependent de catedra altui profesor. [După fr. agrégé]. Vezi definitia »

ipát (-ți), s. m. – Consul. Gr. ὔπατος (DAR). Sec. XVII, înv.; pare simplu împrumut literar. – Der. ipatic, s. m. (consul), din gr. ὑτατιϰός; ipatie, s. f. (consulat), din gr. ὑταπεία. Vezi definitia »