PÓZĂ, poze, s. f. 1. Atitudine pe care cineva și-o impune; ținută, poziție. ◊ Expr. A(-și) lua o poză = a adopta o atitudine afectată pentru a produce impresie. ♦ (Rar) Fel, mod, chip, procedeu. 2. (Pop. și fam.) Fotografie. ♦ Ilustrație, reproducere. – Din fr. pose. Vezi definitia »

SEISMOGRÁMĂ, seismograme, s. f. Înregistrare grafică a mișcărilor seismice cu ajutorul seismografului. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismogramme. Vezi definitia »

ráblă (ráble), s. f. – 1. Hîrb, obiect stricat. – 2. Gloabă, mîrțoagă. Origine incertă. Trebuie să fie pus în legătură cu sb. rabatno „în stare proastă”, rabljenje „uz”; dar lipsește veriga apropiată. Legătură cu săs. Rabel „pleavă, praf” (Drăganu, Dacor., IV, 773) pare mai puțin probabilă. – Der. răblări, vb. (a se ponosi; a se uza); rablagiu, s. m. (hodorog), cu suf. -giu; rablagi, vb. (a se strica, a se deteriora), de la cuvîntul anterior (după Graur, BL, XIV, 110, prin contaminare cu damblagi). Vezi definitia »

CRÓȘĂ s. f. (muz.) notă în valoare de o optime, cu coada terminată printr-un semn în formă de cârlig. (< fr. croche) Vezi definitia »

ANTITOXÍNĂ s.f. Substanță pe care o produce organismul pentru a se apăra împotriva toxinelor. V. anticorp. [Cf. fr. antitoxine]. Vezi definitia »