CLORÓZĂ s.f. 1. Anemie cauzată de scăderea cantității de hemoglobină din sânge. 2. Îngălbenire (totală sau parțială) a organelor verzi ale plantelor, cauzată de distrugerea clorofilei din celule. [< fr. chlorose, cf. gr. chloros – verde]. Vezi definitia »

INTERDEPENDÉNȚĂ s. f. legătură și condiționare reciprocă între sisteme, fenomene, procese etc.; intercondiționare. (< fr. interdépendance) Vezi definitia »

cordeală, cordeli s. f. act sexual. Vezi definitia »

NORADRENALÍNĂ s. f. (Biol.) Hormon analog adrenalinei care se găsește în glanda suprarenală și în terminațiile nervilor simpatici. – Din fr. noradrénaline. Vezi definitia »

șeptúcă s.f. (reg.) carte de joc marcată cu numărul șapte; șeptar, șeptic. Vezi definitia »