CICLÓN s. n. 1. regiune în care presiunea atmosferică scade de la periferie spre centru și masele de aer au mișcare convergentă, producând vânt puternic, cu vârtejuri sau zăpezi, în regiunile tropicale. ◊ vânt foarte violent, uragan. 2. aparat pentru separarea particulelor materiale (semințe, pleavă, praf) din aer cu ajutorul forței centrifuge. 3. substanță toxică pe bază de acid cianuric, pentru combaterea dăunătorilor în încăperi închise. (< fr. cyclone) Vezi definitia »

ACVILÓN s. n. (Rar) Vânt de miazănoapte; crivăț. – Fr. aquilon (lat. lit. aquilo, -onis). Vezi definitia »

CON¹-/CO-/COM- pref. „împreună (cu)”, „spre ceva”, „alături”. (<fr. co/n, m/-, cf. lat. com < cum = cu) Vezi definitia »

SUBMICRÓN s.m. Ultramicron. [< engl. submicron]. Vezi definitia »

CON- Element prim de compunere savantă care are semnificația „împreună cu”. [Var. co-, com-. / < fr. co(n)-, lat. con – cu]. Vezi definitia »