NĂIMÍT, -Ă, năimiți, -te, s. m. și f., adj. (Înv. și pop.) 1. S. m. și f., adj. (Persoană) angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară). 2. Adj. Care este dat sau luat cu chirie. [Pr.: nă-i-] – V. năimi. Vezi definitia »

NEȘLEFUÍT adj. v. RUSTIC. De la țară, ca la țară, imitând anumite aspecte ale vieții de țară; câmpenesc. ♦ Cu suprafață brută, nefinisată. ♦ Fig. Necioplit, grosolan, neșlefuit. [DEX '98] Vezi definitia »

șișcăvít, -ă, adj. (reg.; despre oameni) 1. (în forma: șișcănit) peltic, sâsâit. 2. (refl.) a se bâlbâi, a se gângăvi. Vezi definitia »

tampit, idiot, cretin, nebun Vezi definitia »

AROMÍT, -Ă, aromiți, -te, adj. 1. (Rar) Ațipit. 2. Parfumat, înmiresmat, îmbătător. – V. aromi. Vezi definitia »