ORATORÍSM s. n. (Rar) Oratorie. – Orator + suf. -ism. Vezi definitia »

AVENTURÍSM s. n. (Rar) Spirit de aventură al cuiva. ♦ Înclinație de a acționa în mod pripit, de a lua decizii periculoase – Din fr. aventurisme. Vezi definitia »

POLIGENÍSM s.n. Doctrină potrivit căreia diferitele rase umane au apărut în același timp în mai multe puncte de pe glob; poligenie. [< fr. polygénisme]. Vezi definitia »

HIPERFOLICULINÍSM s. n. hiperfoliculinie. (< fr. hyerfoliculinisme) Vezi definitia »

ALTRUÍSM s. n. Atitudine morală sau dispoziție sufletească a celui care acționează dezinteresat în favoarea altora; doctrină morală care preconizează o asemenea atitudine. – Din fr. altruisme. Vezi definitia »