ZGẤTIE, zgấtii, s. f. ~; denumire dată unui copil capricios, mofturos, năzuros. (din zgâț-, prob. cuv. identic cu zgatie) Vezi definitia »

ELECTRORADIOLOGÍE s.f. Disciplină medicală cuprinzând aplicațiile electricității și ale razelor în diagnosticarea și tratarea bolilor. [Gen. -iei. / cf. fr. électroradiologie]. Vezi definitia »

PREFLORÁȚIE s.f. Mod de așezare în mugurul floral a părților componente ale unei flori. [Gen. -iei. / cf. fr. préfloraison]. Vezi definitia »

VALORÁȚIE s. f. procedeu artistic prin care se poate da, în pictură, iluzia celor trei dimensiuni ale obiectelor, a distanței dintre ochi și obiecte și a reliefului acestora. (după fr. valorisation) Vezi definitia »

CITOCHIMÍE s.f. Studiul constituției chimice a celulelor și al proceselor biochimice care au loc în acestea. [< fr. cytochimie]. Vezi definitia »