Definita cuvantului emițător
EMIȚĂTÓR, -OÁRE I. adj. care emite; emitent, emisiv. ♦ post ~ = post de radioemisiune. II. s. n. dispozitiv, instalație care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsuri de curent. (după fr. émetteur)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu emițător
SPINIȘÓR, spinișori, s. m. Diminutiv al lui spin1. – Spin1 + suf. -ișor. Vezi definitia »
FLUIERĂTÓR, -OÁRE, fluierători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care fluieră. 2. S. f. Fluier (2). 3. S. f. Plantă erbacee cu flori galbene-verzui și cu fructe bace roșii (Tamus communis). [Pr.: flu-ie-] – Fluier + suf. -ător. Vezi definitia »
ZOOCÓR, -Ă adj., s.f. (Plantă) adaptată pentru răspândirea semințelor prin intermediul animalelor. [< fr. zoochore]. Vezi definitia »
POGONOFÓR, pogonofori, s. m. (La pl.) Grup de nevertebrate superioare, vermiforme, cilindrice, cu corpul lung și subțire, care se hrănesc prin absorbția hranei capturate și digerate la nivelul tentaculelor (Pogonophora); (și la sg.) animal din acest grup. – Din fr. pogonophore. Vezi definitia »
răscumpărătór, răscumpărătoáre, adj. (înv.) care poate fi răscumpărat. Vezi definitia »